Munții Rarău

de Dinu Oprea - cadru didactic în Departamentul de Geografie,

Facultatea de Istorie și Geografie, USV

Călător prin citadelele timpului.

Situat între văile Moldovei şi Bistriţei, în extremitatea nordică a grupei centrale a Carpaţilor Orientali, Munţii Rarăului nu excelează prin înălţime, ci printr-o tipologie distinctă a reliefului în raport cu celelalte unități montane învecinate. Un munte de legendă trecută – se pare că numele și-l trage de la cel al domnitorului Moldovei, Petru Rareș - dar și actuală, văzut din prisma peisajului și potențialului său turistic

Un munte diferit de cei din jur care străpunge cerul prin profilul ușor de recunoscut al Pietrelor Doamnei, contur de altfel emblematic, frecvent folosit în promovarea turismului din județul Suceava.

Un munte nu foarte înalt – 1.651 m în vârful omonim, dar cu un orizont peisagistic de invidiat, întrerupt oarecum către vest de culmea greoaie a Giumalăului. Se pot vedea uneori de aici, în special în zilele ”fierbinți” ale iernii, muntii mai înalți și mai îndepartați ai Ceahlăului, Călimaniului și Rodnei.

Un munte devenit extrem de accesibil prin șoseaua care-l traversează – Transrarăul – și care leagă, prin cei 28 de km ai săi, două artere turistice importante ce urmăresc cursurile hidrografice ale Moldovei și Bistriței.

Din punct de vedere geologic, masivul prezintă o dispunere în cuvetă a structurilor, orizonturile rocilor cristaline, aflate în bază, fiind acoperite cu stive groase de sedimente – carbonatice, grezoase și conglomeratice - umplute la final de depozite de tip wildfliș.

Importante în configurația actuală a reliefului sunt marile blocuri de calcare și dolomite – klippe, așezate în masa de sediment (wildfliş) și care conservă reliefurile ruiniforme atât de cunoscute ale Rarăului: Popii, Pietrele, abruptul Rarăului, Piatra Zimbrului, Șoimului, Buhii etc. – dând acestui munte înfățișarea unei adevărate citadele.

Relieful actual al masivului relevă un perimetru central, mai înalt, însă domol cu linii rotunjite ale culmilor, marcat de vârfuri proeminente, constituite din stâncării și abrupturi, uneori amețitoare – peretele nordic al Rarăului, Pietrele Doamnei, Popii Rarăului. Acest relief este străjuit către periferii, spre văile Bistriței și Moldovei, de măguri ale căror altitudini coboară la 1.200 -1.400 m.

Cetatea Rarăului impresionează prin abrupturi și stâncării, adevărate ruine, mărturii ale luptelor morfologice îndelungate care s-au purtat în acest spațiu și care evidenţiază vremelnicia formelor. Acest spațiu, prin specificitatea sa, este gazda a numeroase rezervații naturale: geologice și geomorfologice – Stratele cu Aptychus de la Pojorâta, Piatra Buhii, Cheile Moara Dracului, Piatra Șoimului, Pietrele Doamnei, Cheile Zugreni (în proximitate), apoi geomorfologico-faunistică: Peștera Liliecilor, dar și floristice și forestiere – fânețele Todirescu, respectiv Codrul secular Slătioara.

Vegetația Rarăului nu iese din tiparul altor areale montane, însă există delimitate câteva arii de protecție care conservă specii valoroase sau asociații forestiere - Codrul secular Slătioara în care intervenția omului este extrem de limitată. Există aici conifere cu vârste de peste 300 ani și diametre ale trunchiurilor de peste 1 m. Alte specii ocrotite întâlnite în pajiști, la adăpostul pădurii sau pe stâncării sunt: arnica, cupele, căldarușa, curpenul, papucul doamnei, floarea de colț, argintica, vulturica (cu un endemism prezent aici hieracium pojorîtense), tulichina, tisa și chiar exemplare de zâmbru pe traseul ce duce către Giumalău, dincolo de Șaua Fundu Colbului. Fauna din care nu lipsesc toate mamiferele mari – urs, mistreț, lup, râs, cervide etc. sau păsări mari precum cocoșul de munte, fac din Rarău un biotop extrem de generos, în care elementele sale devin obiective turistice.

Accesibilitatea acestor munți este facilitată de o infrastructură de poteci turistice bine marcate, serviciul Salvamont contribuind în mare măsura la întreținerea acestora. Aceste poteci asigură amatorilor de drumeție parcurgerea în siguranță și accesarea obiectivelor de interes din masiv și de asemenea traversarea integrală a masivului, fie dinspre Valea Moldovei către cea a Bistriței sau invers, fie dinspre masivele învecinate – Giumalău, Bistriței sau Stânișoarei. Aproape toate traseele converg către aria centrală a masivului – Pietrele Doamnei și Hotel Alpin Rarău - de curând renovat, care oferă servicii turistice de înaltă calitate. De asemenea, turiștii pot găsi adăpost la fosta Cabană Pastorală - în agreabile și rustice spații, unde gazdă încă ne este “bătrânul” Mao, la fosta stație meteorologică, actuala bază de practică a Facultății de Geografie și Geologie din Iași, doar ocazional la Cabana Fundației de Speologie Bucovina sau cabana Salvamont și nu în ultimul rand la tradiționalul cort, amplasat desigur în locurile amenajate – sub Piatra Șoimului sau în proximitatea Cabanei Salvamont.

Traseele turistice ale masivului sunt facile și în general sigure, fără porțiuni tehnice care să supună turistul la un stres suplimentar sau să îngrădească ecartul de vârstă. Bineînțeles trebuie să fii apt fizic și dispus să faci efort și să ai în vedere că „iarna nu-i ca vara" atunci când te pornești la drum în sezonul zăpezilor. Chiar dacă sunt subiective aș face câteva recomandări privind parcurgerea unor trasee turistice. Acestea au lungimi diferite ( sens în care aș sugera ca cele lungi să fie parcurse pe coborâre), străbat itinerarii cu perspective peisagistice sau accesează obiective importante în masiv:

Câmpulung - Valea Caselor - Cheile Moara Dracului - Stâncile Popii - Popchii Rarăului - Șaua Ciobanului - Vf. Rarău (cruce roșie, 5-6 h);

Câmpulung - Obcina Flocească - Munceii Rarăului - Vf. Rarău - Pietrele Doamnei (banda albastră, 5-6 h);

Satul Slătioara - Codrii Seculari Slătioara - Fânețele Todirescu - Șaua Ciobanului - Vf. Rarău - Pietrele Doamnei (triunghi roșu, banda roșie, 4 h);

Câmpulung Est - Pârâul Limpedea - Cariera de calcar - Șaua Ciobanului - Vf. Rarău - Pietrele Doamnei (cruce galbenă, banda roșie, 4-5 h);

Cheile Zugreni - Pârâul Colbu - Pietrele Doamnei (triunghi roșu, 3-4 h);

Traseul de legătură între Masivul Rarău și Giumălau prin Șaua Fundu Colbului (banda roșie, 3-4 h)

Odată ajunși sus, indiferent ce traseu am parcurs, câteva obiective devin prioritare: Piatra Șoimului, aflată în apropierea Hotelului Rarău (10-15 min.), circuitul Pietrelor Doamnei și ascensiunea pe Piatra Mică - pentru urcarea căreia echipa Salvamont a instalat câteva cabluri care să confere siguranță (cruce albastră, cca 1 h, cu plecare de la Hotel, dar nu musai), vârful Rarău 1.651 m și peretele nordic (atenție, vârful nu este cota unde este amplasat releul TV ci înălțimea de dinainte de a ajunge la acesta), Popchii Rarăului etc.

de dinainte de a ajunge la acesta), Popchii Raraului etc, Pestera Liliecilor care este situate in zona platoului inalt, nu mai este deschisa vizitarii publice, fiind o rezervatie cu regim strict de acces. Aici se incearca protejarea unui sit de hibernare pentru populatia de lilieci din zona.

Pereții și stâncăriile Rarăului sunt resursa importantă pentru alpinism. Există trasee amenajate în apropierea Hotelului Alpin, pe Pietrele Doamnei, pe abruptul “La cotet”, Piatra Șoimului etc. De asemenea, plaiurile din perimetrul vârfului Rarău și Popchii sunt rampe de lansare pentru parapantiști care găsesc aici curenți ascensionali, favorabili.

Infrastructura turistică a masivului a fost completată cu una dintre cele mai frumoase și lungi pârtii din nordul Carpaților. Cei 2,8 km lungime și transportul modern asigurat cu telegondola, fac din această pârtie un obiectiv important în proximitatea unui oraș – Câmpulung Moldovenesc, ce își va redescoperi treptat valențele de stațiune turistică.

Proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil presupune prelungirea actualei pârtii și asigurarea transportului până în zona platoului tot cu o telegondolă. Deocamdată proiectul încă nu are finanțare însă punctul terminus al traseului actualei telegondole a fost conectat cu platoul superior al Rarăului printr-un traseu de drumeție marcat cu triunghi albastru.

Accesibilitatea s-a reflectat în numărul foarte mare de persoane care reușesc să ajungă în aria înaltă a Rarăului generând o mare presiune asupra peisajului natural. Primele semne ale acestei agresiuni sunt de natură estetică și țin de prezenta deșeurilor care începe să împânzească Rarăul și care demonstrează încă o dată lipsa de responsabilitate si educatie în randul turiștilor de ocazie. De altfel cu această problemă se confruntă toate perimetrele peisagistice deosebite, unele protejate, a caror intimitate a fost oferită prin acces, unui public nu întotdeuna pregătit să le protejeze și conserve.

Un munte frumos, un munte de legendă, Rarăul rămâne încă perla turismului montan în județul Suceava, o destinație pentru montaniarzi, cățărători, schiori și pentru toți cei care iubesc și respectă muntele.